duminică, 30 aprilie 2017

Un curcubeu a despărţit marea





O cale de flori

Un curcubeu a despărţit marea în două.
Când apele s-au despicat, valurile s-au depărtat,
uscatul s-a arătat, stelele au licărit, vânturile au stat,
miracol reflux, o dublă mişcare
din ţesătura de patimi,
atunci, numai atunci,
lumina din priviri ne-a apropiat,
unindu-se într-una,
atunci, numai atunci,
prin zidul de ape,
în murmurul viselor,
în liniştea retrasă a tăcerii,
inimile au bătut
într-un ritm, într-un cânt,
într-un timp, doar într-un timp.

Petale de flori împrăştiate,
poezia nu a murit,
continuă să pulseze, să respire!

19 iulie 2016


Irina Lucia Mihalca














Alumni meet up this Thursday!

















LUCEAFĂR-DUH DE VIAȚĂ EMINESCU






Cel drag coboar,


ÎNSĂ NOI URCĂM TREPTELE CĂTRE CEL CARE NE IUBESTE ŞI NE DĂ CULORI DE NELINIŞTE.


DUH DE ADEVĂR-CONŞTIINȚĂ DE LUCEAFĂR-DUH DE VIAȚĂ EMINESCU
(POEM)


Motto: "Am înțeles că un om poate avea totul neavând nimic şi nimic având totul".  (Mihai Eminescu)



Lui Maria Turcu

Tu zici:în loc de floare albastră că te-a patruns
din univers cu profund sens: "o fulgeră albastră"
Şi eşti Veronica Micle, mireasă, ancenstral
să ne faci viața cum nu fu alta mai frumoasă
național raportată la universal,
la geto-daco-român EMINESCU-n casă.
Zici, c-am zis şi eu, c-oi zice:
pâine şi pace, doină dulce minune-ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI TRAS ÎN MÂINE
DREPT DE AFI, ÎN IUBIRE: CANDIDAȚI LA FERICIRE
zare albastră a nostră renăscând "mirabilă sămànță" PHONEX din cenuşă, din ce-i în guşă şi din ce-i în capuşă îmbrăcând ca o nouă şansă mândra cămaşă de mireasă după românesc obicei ortodox în sfințenia bucuriei
cu tei înfloriți pe alei
( paradox:) din cerul deschis să rodescă talanții înmulțiți porumbei-
duh sfânt de osana-cânt pe alduitul pământ
cu liturghie de belşug de pace în spice,
că, tu, eşti o fulgeră albastră, o laudă de zestre a noastră eşti conştință de drag de drag cu făinoşag de zână bună,
pieptănată, impletită cu conci, coc, nevastă, ofulgeră albastră,
ca mirele şi el bărbat să te treacă în brață peste prag,
că-n Carpați tu pentru frați
eşti fecioară cinstită, nedesflorată, un giuvaer de fată,
Iar tu ca feciară din a neamului zestre şi zare albastră,
o fulgeră albastră  ai aşteptat pe mire ca să nu suferi
cu candela aprinsă de îngeri pe lac legănată în barcă printre trestii şi nuferi având grija la frați, frații de peste Prut, de peste Nistru şi Tisa, luptători pentru unire,
care pentru întregirea neamului şi țării erau candidați la fericire şi cu lacrimi amare plânsu-mi-sa,
deşi EMINESSCU dor de dor, era mai aparte, mai presus de cuvinte nenuntit fecior
mai presus de moarte şi mai Iisus :
rost şi folos al neamului nost-
dragoste şi dor
la curți de dragoste şi dor
cioplit profund din bardă şi topor
pentru România Mare cu falnic viitor sub tricolor.

PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE





SĂ MAI FACĂ O
AFACERE COLOSALĂ DE
FURNICĂ



LUI PETRU IOAN GARDA

Insuflă-i curajul spărgătorilor de bănci
Şi de bună seamă fă-ireckamă scriind o epigramă
Dându-l pe mâna demolatorilor de  firmă, de fabrici
Şi-ai să vezi cum Nică-Fără-Frică,
Cum Hopa-Mitică spre nori se ridică, se burică
Să mai facă o afacere colosală de furnică
Pentru a scăpa de fobie, decfrică.

PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE




PARFUM DE ROMÂNIA

MOTTO:"CUVINTELE-S LUMEA VISULUI NOSTRU."



LUI NICOLAE NICOARĂ-HORIA

Tu te-mpaci cu gândul , care-ți trece ca o mireasă peste prag,
că tu, cobori din munții cu bazii veşnic verzi, coboi cu drag,
ca AVRAM IANCU cu ai săi în văi printre noi: conştiință,
care, ca ziua se cunoaşte în culori de nelinişte de dimneață
în ideal național că-şi va face națiunea fericită,
aşa cum şi munții noştri Carpați în pântece aurul poartă,
ca ieslea în care  pruncul sfânt din burta mamei Maria s-a nascut,
ca dumnezăiasca  lumină a zilei dintâi, de început,
s-a nascut despărțind ziua de noapte şi apa de uscat: luminat şi curat-aur strecurat ,
întru răsărit de soare, de binecuvântare, din bolovani făcând pâini
şi din duşmani, oameni între oameni-prieteni şi frați în Apusenii-Carpați,
că-n tine este un drag de bine şi de ce se cuvine, iubire la înălțime,
drept la înviere, că-n tine e un demn şi-un drept,
un statornic şi pragmatic poetic precum vrednicul stăbun
ți-a făcut zilele vieții, zile de Pasti şi Crăciun,
că pe ulița munților Iancu flueră din fluer alor săi
coborând binele  de pe picior de plai- Românie pitorească, în guri de Rai,
tu îmbracând cămaşa mulțumitului la curți de dor pe Altarul Soarelui,
esti mai presus, mai Iisus de cuvinte, eşti pâine firbinte eşti pentru cititor, Nicolae Nicoară-Horia, şi mai eşti, ca o apă rece, parfum de România, de izvoră, când dă buznă peste noi năpastă torida vară.

PAVEL RĂTUNSEANU-FERGHETE






PENTRU VIAȚA NOASTRĂ
CUM NU FU ALTA MAI CRĂIASĂ,
MAI EMINESCU  "FULGERĂ ALBASTRĂ"
(POEM)

Lui Maria Turcu

Motto:"Nu există pentru mine lift, care să mă urce la succes şi pe care repede să urc, pe scări cu sferința şi conştiința-drept, de a fi, al României profunde şi Mari"
(PAVEL FERGHETE)

EU venind din Sâmpetru,
de unde şi-o rupt dracu' pieptu'
nu-s nici în car, nici în căruță,
nici la dracu-n teleguță
trăind ca om din Sălaj artistic şi-n curaj, în Ciubăncuță, în sfințenia bucuriei înmulțindu-mi talanții în har: dar din dar să fac din România mea Rai
cu picior carpatic şi mioritică gură de plai,
c-aici  pe lângă Cluj pe Altarul Soarelui,
în grădina Maicii Domnului e iz şi rostul şi folosul neamului
unde păstorul blând ca pe o oaie beteagă purtându-mă la colț de iarbă,
mă duce conştiință ispravă şi slavă la el pe brață
să mă păşuneze cu ierburi dulci şi verzi şi să m-adape la izvoare cu ape limpezi dulci sau minerale de adevar şi de viață socio-cosmico cale lactee şi idee
pentru a nu fi tras în piept în urcuşul catre succes  neavând lift pentru urcare,
iar "per pedes" sunt căznit de osteneală,
de muncă şi cugetare adâncă
cântându-mi unelta lovindu-mi-se de os în luncă
la coasă, secere şi sapă de țăran, harnic şi făt-frumos,
echo-hristos încăpățânat în bine, iubire în ce ni se cuvine: pace şi pâine
câstigată cinstit, demn, cu efort,
cu dragoste, pasiune, petseverență, rabdare
întru răsărit de soare, de binecuvântare, s-ajung astfel cântare a cântărilor la Iisus
şi la meritatul confort fericindu-mi neamul în firesc omenesc
având candela de mire aprinsă Cuvânt-Dumnezeu,
de îngeri, în culori-curcubeu
de floare albastră, o fulgeră albastră
al Roâmâniei profunde şi Mari,
în dreptul de a fi zi de zi pâine de-o ființă şi mare conştiință pentru o viață
cum nu fu alta mai crăiasă, mai fulgeră albastră-
şcoală-iubire de dincolo de şcoală,
drept la înviere scărită de scărar
de pe orizontală, în sfințenia bucuriei înmulțindu-mi talnții în har: iubire înălțându-mi-se urcarea de holdă a pâinii şi de bloc ridicând dealul de pe  orizontală pe verticală verde busuioc pus de bunica: Ferghete Nastasia nascută Iancu, pus pentru Doamne, Doamne, în casă la icoane mândră, omenoasă şi pioasă pentru'ca viața noastră să fie cu omenie,
cum nu fu alta mai de ispravă şi mai de slavă, mai fulgeră şi mai albastră zare: "laudă" de zestre de poveste
şi de bună veste şi de far'de pereche  cămaşă de mire trasă de hoți la sorți
pe sub plopii fară soț', cu plopii
cu frunza-n tremurare  fără a bate vântu' şi fără a răzbate în torida vară
cu răcoare
întru răsărit de soare, de izvoare, de binecuvântare :
România dreaptă, sfântă şi Mare,
cum nu-i alta semeță sub soare.

PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE





CA EMINESCU- "CRISTOSUL LIMBII ROMÀNE"

Lui Alexandru Mihai Gârbovan
Motto:"Fericirea nu e ceva gata facut, ea vine din faptele tale "(Dalai Lama); ""Nu'-i nevoie de vorbe, puneți-vă nadejdea în fapte" (Ovidius Naso)

Ridicându-te singur fără ajutor spiritual: pace şi pâine,doină dulce minune:
înțelepciune şi rugăciune,
ca Eminescu-"Cristosul Limbii Române
să te-aventuri puternic şi pragmatic din om mic devenind OM MARE
întru răsărit de soare, de bineuvântare, de România izvor sub tricolor
de falnic viitor prosper în popor
la curți de dragoste şi dor, cu România
cioplită creştină din bardă şi din topor
având în vedere a Edeului grădină, putere: drgoste ce dragoste cere,
iubire cu drept la înviere,
în rost şi adăpost pentru neamul nost de țară, de România,
înțelegând-o, ca Brâncuşi profund cu sens social'uman în univers, că nu se trăieşte degeaba, în van n-avea-u-ai verş în vers !
în iubire cu drept la înviere şi cu rodire de pace şi pâine-
doină cu doinire minune, înțelelepiune şi rugăciune
prin care se càştigă-n centrifugă bons
cu armonie-simetrie întru viață şi adevăr cale de stele, că se impune,
pentru omenire având liturghia de pace, de maturizare, a boabelor de grâu în spice:pâine,
o îndemână şi peste mână-
PATRIE LIMBA ROMÂNĂ
şi pur şi simpluTemplu Elierarii-EMINESCU: "CRISTOSUL LIMBII ROMÂINE"-)
ACOPERĂMÂNT A  MAICII DOMNULUI DE PÂINE ŞI PACE
TRASĂ DE MINUNE,-
DREPT DE-A FI ÎN MÂINE.

PAVEL RĂTUNDEANU-FERGHETE